Dijkstra despre predarea CS

Cateva citate din Dijkstra – On the cruelty of really teaching computing science. Pentru cei interesati sa citeasca tot articolul si care nu sunt fanii scrisului de mana, exista si o versiune text. Se pare ca Dijkstra nu a fost un mare fan al utilizarii frecvente a calculatorului. Personal, eu nu sunt 100% de acord cu acest articol din mai multe puncte de vedere, totusi este interesant ca Dijkstra sprijina utilizarea metodelor formale pentru proiectarea programelor. Sunt convins ca multa lume stramba din nas la o asemenea propunere!

• Do the universities provide for society the intellectual leadership it needs or only the training it asks for?Traditional academic rhetoric is perfectly willing to give to these questions the reassuring answers, but I don’t believe them. By way of illustration of my doubts, in a recent article on “Who Rules Canada?”, David H. Flaherty bluntly states “Moreover, the business elite dismisses traditional academics and intellectuals as largely irrelevant and powerless.”So, if I look into my foggy crystal ball at the future of computing science education, I overwhelmingly see the depressing picture of “Business as usual”. The universities will continue to lack the courage to teach hard science, they will continue to misguide the students, and each next stage of infantilization of the curriculum will be hailed as educational progress.
• We could, for instance, begin with cleaning up our language by no longer calling a bug “a bug” but by calling it an error. It is much more honest because it squarely puts the blame where it belongs, viz., with the programmer who made the error. The animistic metaphor of the bug that maliciously sneaked in while the programmer was not looking is intellectually dishonest as it is a disguise that the error is the programmer’s own creation. The nice thing of this simple change of vocabulary is that it has such a profound effect. While, before, a program with only one bug used to be “almost correct,” afterwards a program with an error is just “wrong.”
• Hence, computing science is –and will always be– concerned with the interplay between mechanized and human symbol manipulation, usually referred to as “computing” and “programming” respectively. An immediate benefit of this insight is that it reveals “automatic programming” as a contradiction in terms. A further benefit is that it gives us a clear indication where to locate computing science on the world map of intellectual disciplines: in the direction of formal mathematics and applied logic, but ultimately far beyond where those are now, for computing science is interested in effective use of formal methods and on a much, much, larger scale than we have witnessed so far. Because no endeavour is respectable these days without a TLA (= Three-Letter Acronym), I propose that we adopt for computing science FMI (= Formal Methods Initiative), and, to be on the safe side, we had better follow the shining examples of our leaders and make a Trade Mark of it.
• Teaching to unsuspecting youngsters the effective use of formal methods is one of the joys of life because it is so extremely rewarding. Within a few months, they find their way in a new world with a justified degree of confidence that is radically novel for them; within a few months, their concept of intellectual culture has acquired a radically novel dimension. To my taste and style, that is what education is about. Universities should not be afraid of teaching radical novelties; on the contrary, it is their calling to welcome the opportunity to do so. Their willingness to do so is our main safeguard against dictatorships, be they of the proletariat, of the scientific establishment, or of the corporate elite.

Tur virtual al Facultatii de Automatica si Calculatoare

In direct de pe situl UPB, va prezint un tur virtual al Facultatii de Automatica si Calculatoare realizat in stilul foarte renumit WEB0.2 (numit de catre specialisti si antidiluvian).

Lista lucrari licenta 2009 – Calculatoare

Pe site-ul cu temele de diploma de la Calculatoare pentru anul 2009 au mai rasarit cateva proiecte dupa 1 noiembrie, astfel incat numarul acestora a crescut la 419 teme. O parte dintre ele sunt pentru mai multi studenti, asadar acestea acopera mai mult de 420 de studenti. De asemenea, temele sunt repartizate studentilor din anul 4, respectiv celor din anul 5, in ideea ca studentii din anul 4 au mai putin timp pentru realizarea proiectului de diploma decat cei din anul 5, asadar proiectele propuse pentru anul 4 ar trebui sa fie intrucatva mai simple decat celelalte. Totusi, nu inseamna ca aceasta este o regula .

Oricine are o idee proprie pentru licenta ar trebui sa caute proiecte similare sau din acelasi domeniu, ca sa gaseasca un coordonator care este interesat de domeniul respectiv si sa il contacteze pentru a-i explica respectiva idee. Totusi, trebuie avut grija sa nu fie foarte tarziu, intrucat conform ghidului pentru licenta pana pe 15 decembrie toata lumea trebuie sa stie ce proiect va face si cine ii va fi indrumator.

Lista lucrari de diploma – 2009

Dupa ce am comentat asupra alegerii lucrarii de diploma, puteti sa gasiti domeniile de interes ale profesorilor de la Calculatoare pe situl cu lucrari de diploma. Pana acum sunt un pic peste 250 de teme de licenta propuse, iar numarul de studenti in an terminat este de peste 650. Pe de alta parte, exista si proiecte de licenta propuse de catre companii, care nu apar aici, precum si posibilitatea de a lucra la licenta la o facultate din strainatate. In plus, unele proiecte sunt propuse pentru echipe de 2-3 studenti, asa ca este bine sa citim si detaliile fiecarei teme inscrise acolo. Mai mult decat atat, cred ca numarul temelor de licenta va creste intrucat nu sunt convins ca toata lumea si-a inscris temele in sistem.

In orice caz, sunt convins ca profesorii vor asculta si ideile noastre originale, atata timp cat acestea se incadreaza in domeniile lor de interes. Asa ca, cine vrea sa lucreze pornind de la o idee originala, ar trebui sa caute persoana care propune proiecte similare si sa il contacteze.

Tinand cont ca si eu sunt in anul 5, am inceput sa-mi caut ceva interesant. Sper totusi ca voi lua toate restantele pentru a putea sustine licenta!

Putin peste 8.50 pentru putin peste 8.50

Am vazut ca se pune problema urmatoare: de ce trebuie ca un student care tine ore de aplicatii (laborator , seminar) sa aiba media peste 8.50 si sa nu aiba restante ? De fapt, aceasta problema contine mai multe subprobleme:

1. Din cate stiu eu, studentii nu ar trebui sa tina ore. Totusi situatia este de asa natura in Facultatea de Automatica si Calculatoare incat daca studentii din anii mai mare nu ar avea ore de aplicatii la materiile din anii mai mici, ar fi dezastru. De ce? Pentru ca nu sunt suficiente cadre didactice in facultate, in special, asistenti.

2. De ce nu sunt suficienti asistenti? Pentru ca sunt foarte putini cei care vor sa se angajeze in UPB dupa ce termina facultatea. Motivul este simplu: chiar daca ai mai tinut cateva ore in timpul facultatii ca distractie, cand incepi sa dai piept cu viata parca nu iti convine sa te multumesti cu remuneratia oferita de UPB unui asistent, cand ai sanse sa castigi de 5 ori mai mult ca angajat intr-o firma.  Sau poti sa iti deschizi propria afacere… Sau poti sa pleci din tara…

3. De ce exista aceasta regula care sa se aplice studentilor ? In primul rand, jumatate din aceeasi regula se aplica si asistentilor la angajare (partea cu media peste 8.50). In al doilea rand, trebuie sa existe un criteriu, iar acesta nu mi se pare deloc exagerat.

In principiu sunt de acord cu aceasta regula, dar cred ca pot exista si situatii exceptionale. O alta solutie ar fi sa existe un examen pentru ocuparea acestor locuri de catre studenti - acesta este cel mai bun criteriu si se aplica si la admiterea in facultate. Daca ar exista un astfel de examen, care credeti ca ar fi concurenta ?

Si aici ar fi mai multe de spus… De ce studentii nu au voie sa tina ore de aplicatii ? In alte tari stiu ca se practica.

Pica EG405?

Astazi in timpul unui laborator petrecut in sala EG405 (vestita sala a Facultatii de Automatica si Calculatoare), s-a auzit un zgomot deasupra tavanului fals, ca si cum ar fi picat ceva, in partea din spate a salii. Sper ca au fost ori pisici, ori sobolani, or liliaci. Desi, am inteles ca in EG404 (vizavi de EG405) mai pica bucati din tavan .

Oricum, noroc ca am asigurare de accidente…