Referat la pedagogie – QA in Higher Education

Am avut de facut un referat la pedagogie, asa ca m-am hotarat sa studiez cateva lucrari despre un subiect foarte util si folosit in afara “QA in Higher Education”, dar care la noi este tratat superficial (sau mai degraba, lasat in voia sortii). In continuare, urmeaza o traducere din articolul Quality Assurance in Higher Education, Malcolm Frazer, 1992:

O parte dintre caracteristicile unui profesor universitar sunt expuse în continuare, sortate descrescător în funcţie de importanţă:

-         Cunoştinţe profesionale de ultimă oră, aptitudini şi competenţă în subiectul predat.Aceasta este calitatea cea mai importanta pentru un profesor;

-         Caracteristici afective precum: pasiune către materia predată, dorinţa de a împărtăşi această pasiune cu alţii, dorinţa de a învăţa în continuare, dorinţa de a îi ajuta pe alţii să înveţe şi să se dezvolte, precum şi dorinţa de a se auto-evalua ca profesor şi de a căuta feedback de la studenţi şi critică de la ceilalţi şi, nu în ultimul rând, dorinţa de a lucra în echipă;

-         O bună înţelegere a modului în care oamenii învaţă, precum şi a dificultăţilor de învăţare asociate cu anumite cunoştinţe şi aptitudini specifice pe care trebuie să le predea. O sarcină importantă este capacitatea sa de a motiva studenţii;

-         Trăsături personale precum: simţul umorului, răbdare, încredere, capacitatea de a munci mult;

-         Competenţe bune referitoare la tehnicile de predare incluzând metode audio-video, competenţe în metode de evaluare a studenţilor;

 

În continuare, voi prezenta o listă cu principalele cunoştinţe, calităţi şi aptitudini pe care orice profesor le-ar dori la studenţii săi:

-         pasiune şi respect pentru bursele de studiu;

-         pasiune şi respect pentru materie şi dorinţa ca realizările lor în acest domeniu să ajute societatea;

-         dorinţa de a ştii mai multe despre subiectul studiat;

-         să ştie cum să înveţe;

-         competenţe în domeniu care să fie consistente cu scopul cursului;

-         să cunoască limita cunoştinţelor şi aptitudinilor lor;

-         să realizeze că învăţarea are loc pe tot parcursul vieţii;

-         capacitatea de a rezolva probleme şi de a folosi oportunităţile (recunoaşterea problemelor, definirea şi formularea soluţiilor sau variante de soluţii);

-         să ştie cum să se informeze (utilizarea bilbliotecilor, bazelor de date, motoarelor de căutare);

-         să formuleze argumentări logice;

-         să integreze cunoştinţe din domenii diferite;

-         aptitudini bune de comunicare (atât scriere şi vorbire, cât şi de citire şi ascultare);

-         analiză critică;

-         să lucreze bine în echipă.

Datul cu bata in cap si educatia

Legatura dintre datul cu bata (sapa) in cap si educatie este invers proportionala din motive evidente: oamenii educati in general nu mai dau cu bata in cap. Faptul ca in Romania se da atat de mult cu sapa in cap (aici intra si injunghieri, batai, violuri) tine in special de faptul ca suntem un popor needucat. Din acelasi motiv, romanii sperie UE.

Noi ne plangem ca nu romanii sunt cei care se fac vinovati de astfel de ispravi, ci tiganii in general. Acum putem sa aratam cu degetul si spre vecinii unguri. De fapt, vina este a societatii: tiganii sunt pentru Europa o problema sociala similara negrilor din Statele Unite. Numai ca SUA a inceput sa o trateze mai demult, iar noi inca nu o acceptam (de fapt, Romania o accepta dar nu face nimic, iar Europa nu o accepta).

Din cauza ca sunt obosit s-ar putea ca cele doua paragrafe de mai sus sa aiba o nuanta rasista pentru unele persoane. Insa nu sunt, ci doar vreau sa evidentiez o problema si o posibila solutie: educatia calitativa a tutoror oamenilor (obligatorie chiar indiferent de categorie sociala) ca solutie pentru diminuarea violentelor. De asemenea, s-ar putea sa fie persoane care sa considere ca educatia nu este suficienta, intrucat problema este mai complexa si tine de conditii si obiceiuri sociale, etc. Totusi, cred ca exista statistici care sa evidentieze legatura intre cresterea numarului de persoane educate si scaderea procentului de agresiuni, crime, etc.

PS. Recunosc ca astazi am fost rasist cateva ore, fiind revoltat si scarbit…

Education: Positive Classroom

Positive classroom management as the result of four factors:

• how teachers regard their students (spiritual dimension)
• how they set up the classroom environment (physical dimension)
• how skillfully they teach content (instructional dimension)
• how well they address student behavior (managerial dimension).

Source: Wikipedia – Classroom management

Ministru la educatie si prorector la Constructii

Anton Anton, ne da o pilda de comportament si modalitate de a purta un dialog:

Schimbarea de gardă la MECI a debutat cu o groasă înjurătură: „Hai, lăsaţi-mă dracului în pace!”, a ministrului Anton Anton, supărat că presa voia să intre în cabinet, odată cu noul ministru Ecaterina Andronescu. (Sursa: Gandul)

Criterii obiective pentru evaluarea invatamantului romanesc

Am sustinut intotdeauna introducerea unor criterii pentru evaluarea activitatii angajatilor la stat. Acestea sunt absolut necesare in contextul capitalismului si economiei de piata – numai pe vremea comunistilor existau salarii fixe, in functie de incadrare si chiar si atunci cred ca existau niste criterii pentru diferentiere. Din punctul meu de vedere, problema majora pentru stabilirea acestor criterii este ca acestea trebuie sa fie relevante pentru fiecare domeniu in parte, obiective, relativ usor de calculat si sa nu fie influentabile de terti (problema evaluatorilor).

M-am speriat citind acest articol despre utilizarea notelor primite de la elevi / studenti si parinti pentru evaluarea cadrelor didactice. Nu contest ca acest criteriu poate fi util, dar in nici un caz nu mi se pare normal sa fie unicul criteriu. Si ajung la intrebarea urmatoare: Ce criterii ar trebui folosite pentru evaluarea cadrelor didactice ? Pentru profesorii de gimnaziu si liceu, cred ca un criteriu ar putea fi numarul de olimpici sau rezultatele obtinute la testele nationale. Ar trebui cautate criterii care sa fie legate de rezultatele sau performantele invataceilor.